Ce să faci atunci când copilul tău încă plânge și nu vrea la grădi sau la creșă?

by herminapopa

Știu, e dureros. Îți vine să te lipești de geamul de la grădiniță ca să îl poți vedea cum își varsă lacrimile și în același timp să îl smulgi de acolo. L-ai lăsa, dar l-ai și duce.

Doamna educatoare cred că are aceleași gânduri „viclene”, însă încearcă să pară stăpână pe ea și să țină orele cu demnitate, ca și cum totul ar fi în regulă. Când, de fapt, nimic nu e…

Atunci când un copil din 10, 20 sau fie chiar și 30 de copii, plânge și urlă cu toată forța sa, e greu. E greu pentru părinți să îl lase acolo și e tare greu și pentru doamnele care rămân cu el și văd că, orice ar face, parcă nimic nu l-ar calma odată…

Mai există scăpare?

Ei bine, da. Da, se poate ieși din asta. Psihologii spun că acomodarea la grădi, creșă sau școală durează între 2 și 3 luni. Atât pentru copii, cât și pentru cadrele didactice. Deci, e normal să fie încă greu.

Totuși, care ar fi soluțiile?

Dacă ai reușit să pui deja în practică anumiți pași pentru acomodarea celui mic la creșă sau la grădi, pași pe care i-am descris amănunțit aici , îți mai recomand doar să ai încredere în tine și în copil! Trece, totul trece, dar pentru asta e nevoie de răbdare și de încredere. Încredere în tine, mai ales, pentru că ești un părinte grozav! Iar apoi, încredere în emoțiile sale dificile, care vor trece. Îi spuneam recent unei mame: dacă plânge, pentru noi e ușor să aflăm că îl doare ceva în interior și, astfel, să și acționăm, dar te-ai întrebat vreodată oare ce simt acei copii care nu se exteriorizează? S-ar putea să sufere chiar mai mult! Dacă și al tău copil este mai „închis în el”, îți recomand această poveste terapeutică scrisă de mine, pe care i-o poți spune seara, înainte de culcare.

La grădi

La grădi, în schimb, foarte mult îl ajută pe copil acceptarea emoțiilor grele, empatizând cu el efectiv prin vorbe. E minunat ca doamnele educatoare să mențină contactul cu familia celui mic și ambele părți să meargă pe aceleași principii.

Știu, ți-e greu, ești tare trist. Ai vrea ca mama să fie aici. Uite, acum ne jucăm, apoi vom dormi, iar apoi vine mama după tine. Oare astăzi vine cu mașina sau pe jos? Hmm, vrei să îi facem un desen-surpriză pe când vine?

Foarte mult ajută la grădi să îi oferi sarcini acelui copil care plânge mult. Cere-i să te ajute la împărțitul fișelor sau la alte activități, astfel încât să vadă că este important și că rolul său este unul special. Poți pune această metodă în aplicare zilnic, cu acei copii care sunt mai morocănoși sau indispuși în ziua respectivă. De asemenea, lasă-l să se descarce plângând într-un loc pe care îl alege el. Când observi că se mai oprește din plâns, îl poți întreba dacă se simte mai bine, dacă e mai ok.

Acasă

Secretul și mai secret este ca acasă să construiți o punte de legătură între familie și grădi, iar la grădi invers (între grădi și acasă). Cum? Acceptând, povestind, glumind.

O regulă simplă care spune multe este: atunci când este acasă, tu ești responsabil pentru copilul tău, iar atunci când se află la grădi, lasă-le pe doamnele educatoare să își facă treaba! Dacă aplici „ca la carte” această regulă, eu cred că rezultatele vor fi și mai rapide! 😉

Idei de la cititoare

„Greșala fatală a unor părinți : ” Lasă, că ajungi tu la gradiniță și înveți tu ……..” Am câteva idei ( pe care ) le-am folosit și eu în decursul anilor, pentru acomodarea mai ușoara în colectivitate noua: Să poata lua cu el jucăria lui preferată ,pe care o pune mai târziu și la somn. Am avut caz când copilul a venit cu o poză a mamei, așa a văzut-o toată ziua”

Jolan Lukacs

„Nu știu dacă se poate numi cel mai sănătos mod, dar eu mă despart așa (așa se simte el mai ok) : îl asigur înainte să intre în grupă că vin după el( eu sau tati), că îl iubesc și aștept să ne vedem si să ne jucăm!”

Alexandra Dumitrache

Tu cum faci ca acomodarea la grădi să vă fie mai ușoară?

Hermina Popa

Psiholog Licentiat, Consilier pentru Dezvoltare Personala si Formator

Sursă foto: www.todaysparent.com

2 comments

Gabriela septembrie 28, 2019 - 08:56

Sunt mamă și educatoare… copiii mei n-au avut probleme de acomodare. Însă cel mic, anul acesta trebuia sae meargă la o altă grupă, dar nu-l puteam convinge în niciun fel. In prima zi, eu stăteam la intrarea in grădiniță și primeam părinții,in special pe cei de grupă mică. Când toți erau in sălile de grupă… vine băiețelul meu și-mi spune: „mami, eu nu merg la grupa mea?”… A mers singur… Ca educatoare am grupa mică… din 16 preșcolari înscriși -6 au plâns de la început… unul vrea in brațe, altul pe picior… metoda pe care am adaptat-o și a functionat.. stau cu ei jos pe covor și le cânt… dacă le-aș cânta continuu ar fi perfect. 😁

Reply
herminapopa septembrie 28, 2019 - 09:33

Da, așa e, să ne coborâm la nivelul lor ajută în muuulte cazuri dificile! Cu atât mai mult statul pe jos… Cheia este să ne coborâm și fizic și emoțional la nivelul lor. Felicitări pentru ceea ce faceți și mult succes alături de cei mici pe mai departe!

Reply

Leave a Comment