Ce să faci când copilul tău este „rău” și lovește

Există copii răi doar dacă noi vrem să credem asta!

Etichetându-l („Ești rău!”) nu facem altceva decât să îl provocăm și să îl convingem cu adevărat că el/ea chiar este un copil rău! Ce va face apoi? Se va comporta întocmai ca și un copil rău!

E bine să știe că anumite comportamente pot fi rele, sau că da, sunt unii oameni periculoși, însă a-l face mereu pe copil „rău” este cu totul altceva. Atunci când un copil va fi des etichetat, acele impresii care vin din partea celorlalți devin, în timp, propria sa realitate. Astfel, va ajunge un adult care se va considera rău, inutil sau cu stima de sine scăzută.

Nu sunt bun de nimic!

De aceea, le recomand mereu persoanelor care au copii sau care lucrează cu copii să procedeze cât mai atent atunci când se confruntă cu situații în care unii copii par a fi răi.


1. Numește EMOȚIA pe care o simte copilul atunci când face o faptă rea.

Ai fost furios.

2. Arată COMPORTAMENTUL neadecvat pe care l-a făcut copilul.

L-ai lovit pe Alex.

3. Introdu EMPATIA față de victimă.

Uite ce trist e Alex. Îl doare!

4. Intervenția propriu-zisă: dacă e cazul, îl luăm pe copil de acolo astfel încât să nu mai lovească sau mă îndepărtez chiar eu de lângă el dacă eu am fost victima. Este în regulă să mergem să îi acordăm ajutor lui Alex, implicându-l activ chiar și pe copilul care a lovit. Nu trebuie să îl obligăm să își ceară scuze chiar atunci: cu cât vom insista mai mult („pentru că așa e frumos”), cu atât mai mult va evita copilul să o facă. De aceea, putem spune:

Când ești pregătit, poți merge să-i spui lui Alex că îți pare rău.

De obicei, atunci când un copil face o faptă rea, indiferent de natura sa, este indicat să folosim cuvinte puține și importante. A-l mustra prea tare exact în acele momente critice, nu duce la nicio rezolvare. De aceea, este bine-venită discuția de după incident, când putem relua explicațiile inițiale la timpul trecut.

Ai fost nervos pentru că Alex nu ți-a dat jucăria. Apoi l-ai lovit. Ai văzut cum plângea? A fost foarte trist, îl durea așa de tare piciorul! Te-am lăsat acolo și m-am dus lângă el ca să îl îngrijesc. Ai venit apoi să stai lângă el, cred că ți-a părut rău pentru ceea ce ai făcut. Ai văzut ce bine s-a simțit Alex când ți-ai cerut scuze față de el? Să știi că e normal să fim uneori furioși, însă nu e deloc bine să lovim! Data viitoare când cineva nu îți oferă jucăria (și nici nu vrea să faceți schimb de jucării), vino să îmi spui mie sau alege-ți o altă jucărie.

Bineînțeles că putem să îl stimulăm pe copil și cu întrebări deschise de tipul: „Cum te-ai simțit atunci când Alex nu a vrut să îți dea jucăria? Cum crezi că s-a simțit Alex atunci când l-ai lovit?” etc.

Așa că, acționează cu empatie, dar acționează! Nu aștepta până ajungeți acasă sau până când va trece de la sine acest gen de comportament. Și ține minte: deși pare puternic atunci când lovește, de fapt are nevoie de ajutor și de puțin ghidaj. A interveni în astfel de situații înseamnă că îți pasă de el! A sta deoparte sau a-l pedepsi înseamnă (pe limbajul copiilor): „Nu mă înțelegi!”.

1 thought on “Ce să faci când copilul tău este „rău” și lovește”

Leave a Reply

Your email address will not be published.